Afecţiunea este însoţită frecvent de incontinenţă urinară, fiind prezentă mai ales la femeile care au născut sau la cele la menopauză.
Cea mai eficientă metodă de tratament a rupturii de perineu este cea chirurgicală, pacienta putând fi externată chiar şi după o zi de spitalizare.
Ruptura de perineu reprezintă slăbirea musculaturii de la nivelul perineului şi apare mai ales imediat după naşterea naturală sau la mulţi ani după aceasta.
Ruptura de perineu este frecventă şi la femeile la menopauză, ca urmare a scăderii nivelului de estrogen, hormon care menţine fermitatea peretelui pelvin.
TRATAMENT : Pentru tratarea rupturii de perineu, singura rezolvare este cea chirurgicală,.. Această intervenţie necesită de obicei o zi de spitalizare.
Se recomandă ca, după operaţie, timp de o lună, pacienta să evite ridicarea de greutăţi, activităţile care presupun eforturile fizice intense putându-se efectua abia după trei luni. Femeia îşi poate relua viaţa sexuală după cicatrizarea leziunii lăsate de operaţie.
Ruptura de perineu afectează viaţa sexuală.
Slăbirea musculaturii pelvine cauzată de ruptura de perineu atrage şi o scădere a plăcerii sexuale şi chiar frigiditate. Atât în incontinenţa urinară, cât şi în diminuarea plăcerii sexuale din cauza rupturii de perineu, medicii recomandă efectuarea unor exerciţii simple, numite Kegel. Acestea constau în încordarea muşchilor pelvini, ca şi cum se încearcă oprirea urinării. Epiziotomia din timpul nasterii natural nu exclude riscul Mai ales la prima naştere naturală, este nevoie de epiziotomie. Aceasta este o mică tăietură efectuată la nivelul perineului (porţiunea dintre vagin şi anus), care uşurează expulzia fătului. Această intervenţie nu exclude însă riscul apariţiei rupturii de perineu, ce poate apare chiar si la cativa ani de la nastere